Treaba e simpla. La fel ca aratul, cacalaritul contra cost, batutul covoarelor sau a apei in piua sau la fel caculesul cereselor in cana.
Domle`, daca ai tractor ai cu ce ara. Ca sa ari, iti tre` un ogorash. Ogorashu` il mostenesti de la tatuca sau mamuca. Cu jeep-ul aferent, fireste.Daca mumata e tuta si tatatu` putoare, ogorashu e mic si plin de balarii (multe plante alandala si fara de folos).Da chiar si asa, daca tractorashu e sprintenel si motorina subtire, atunci urci fromos ca cereasa de pe tort in circa lu` dumnealui si dai nene pedala in brazda.Daca ari fromos si tii calea dreapta rind after rind, atunci poate ai norocu` si rasare ceva akatarii in locul nefolositorului.
Ogoare sunt. Pentru tot felu` de tractoare. Tractoare este, fireste, pentru tot felul de paicisha da nu prea (nu incerc sa denigrez notiunea de tractorist, dar din pacate realitatile ne contrazic). Care este. Sub fiecare tractor e un barbat iar deasupra e mereu o cereasa.
Cereasa de pe tort.
Ogorul mai are sperantze. Poate la anu` semanam vant si culegem furtuna.
Sau poate nu.
Treaba nu ie deloc simplă cînd sămînţa pentru brazdă devine produs de contrabandă.
ReplyDeleteFurnizorul îl găseşti, nu-i bai că-i călare el de felul lui, trebuie doar să caţi peste cal. Dar ce te faci dacă-i sămînţa năroadă? Expirată, plină de neghină, cum nu-ţi place?
Răspunsul îl găsiţi în cuvinte urîte, din păcate pentru urechile sensibile:
Luaţi o nişte meditaţii în agricultură (contracost, of course -my horsse) de la musiu cantautorul, daţi cu şprei de creştere rapidă marca ACME pe zămînţă ş-o aruncaţi pi jos cu o mişcare răsucită din labă. Aşteptaţi să iasă colţu de la cultura de primăvară, şi vă întoarceţi la nenea meditatoru care are pe stoc neşte îngrăşămînt ecologic, taman bun de aruncat din labă pi ogorul încolţit. După ce-aţi încasat recolta şi o tranformaţi în pită albă, vă întoarceţi cu zărmîna la mînă bătucită a micului artist-marelui tractorist şi înţelegeţi în sfîrşit cum ierea ieconomia externă a lu nenea ceaşcă - bazată pe rilaţii rieciproc avantajoase!
Vedeţ stimaţ vizitatori cum e treaba cu roata? Cunoaşteţi prinţipiul şi dilema roţii?
Ruata se învîrte, doooh! Nu vorbeam de Roata Norocului, ci de roata tractorului. Aţi notat substratul pe agende?
Nu mai staţi, puneţi mîna pe telefoane şi comandaţi acum! Cu ochii şi urechile mele am văzut cum mai mulţi dăştia au apelat la metoda descrisă mai sus şi într-o lună au slăbit mai mult de 10 kilograme!
Poza nu-mi place deoarece are un singur colţ vignetat şi prea puţine zgîrieturi. Domnu tractorist, vi s-au terminat vinietele şi zgîrieturile? Avem aşteptări.
:)) Nu domnule Betivan mult prea cetit. Mai pastrez ceva vinete pentru recolta viitoare, sper numa sa ploua cu zgirieturi.
ReplyDeleteBine punctat cuane. Da' soiul ciresei difera de marca tractorului? Sau de ogor? Ca mai sunt si din alea pietroase si din alea care fac viermi multi.
ReplyDeleteBogata tzara avem... cresc ciresele si pe anvelope...
ReplyDeleteFaina poza cuane, ilustreaza super comentariul, da' fa-ma sa inteleg.. nu cumva tractorul e ifron? Sau taf???
:)) corect.
ReplyDeleteconcluzia: ai ifron ejti in frunce.. :))
Esti maestru. Asta e.
ReplyDeleteAm si eu niste poze. Nu sunt ale mele. Recunosc. Le-am gasit. Pe jos. Dar le-am pus pe blog. Pentru ca imi plac. Sunt artistice. Oricum, nici modelele, nici fotografii nu cred ca mai traiesc. Vrei sa le vezi?
http://povestealuiandy.blog.com/
Puii mei,
ReplyDeleteTotul depande de o chestiune iecstrem de simpla: samatza trebe sa pice, musai, cu un coltz in jos.... amu deaca nu-i p'ashe, ai cam belit-o, pe cuana biela-manivela! Poci ca sa foloshejti chiar si camera de tractor, ca drept prezervativ, ca tot o iei pe aratura!
Deci, injugatzi-va-tzi catzi mai suntetzi, treji, apti de munci stahanoviste, shi crejtetzi productzia la hectarele patriei.
Shoimii patriei va vor admira, din slava ceriului si, ca drept binecuvantare, se vor kka (gainatza) piste bostanii paizanilor ce trudesc pe ogoarele patriei.
Succesuri!
* androidu01
:)) multumim de vizita adroidule
ReplyDelete