COTA 2000

Lumini, umbre si colori.

O serie de banalitazi pe ilustrate, realizate
evident, la cota 2000.

"- E prea mare zăpada. zise omul care venea. A început și viscolul și nici urmele nu le mai putem găsi. Sunt sigur că a murit, căci imediat e o săptămână de când nu se stie nimic despre el, dar sunt de asemenea sigur că s‑a dus undeva, într‑un loc numai de el știut, ca să nu poată fi găsit. Cred însă că nici dacă n‑ar fi fost zăpadă n‑am fi putut să‑l găsim.
- De ce crezi asta?
- Asa cred. De ce vrei cu orice preţ să‑l găsești?
- Nu are importanţă și nu e treaba ta! Te plătesc destul de bine ca să‑ţi faci treaba fără întrebări. De ce crezi că nu l‑am putea găsi nici pe vreme uscată?
- Pentru că el e al muntelui. S‑a născut și a trăit aici. Știe toate văgăunile pe care până le‑am cotrobăi noi, el ar fi putrezit demult. Nici oasele nu i‑ar mai rămâne până atunci.
- Nu vreau să cred așa ceva. Trebuie să‑l găsesc!
- De ce? Chiar nu poţi înţelege că el aparţine muntelui? Nu a aparţinut nimănui niciodată, a fost liber și nesupus și… Dacă vrei părerea mea sinceră, atunci… să știi că mă bucur că nu l‑am găsit. Mă bucur că își doarme somnul acolo unde îi place lui. Și vreau să respect acest lucru, așa că îţi înapoiez banii. De mâine, dacă vrei să‑l mai cauţi, va trebui să angajezi pe altcineva.
- Dar nimeni nu cunoaște muntele așa de bine ca tine…
- Iar eu nu‑l cunosc nici pe departe atât de bine cum îl cunoștea el. Nu avem nicio șansă și chiar de am avea, ţi‑am spus: nu vreau să‑l mai caut, zise omul venit din munte, pornind spre intrarea în cabană.
- Sunt dispus să plătesc dublu…
- Nu!!! strigă celălalt fără să întoarcă capul.
- Dar de ce? Nu înţeleg!
- Îţi mai spun o dată și să‑ţi fie de ajuns, deși știu că nu vei înţelege mare lucru: el nu este un trofeu. Lupul aparţine muntelui!"

(Eugen Gombos - Ultima zapada)