Tuesday, August 31, 2010

Festivalul Istoric din Cetatea Rîşnov




"Cetatea Rîşnov a devenit, timp de trei zile, un adevărat cîmp de luptă între soldaţii vremurilor apuse, loc unde vizitatorii au avut parte „pe viu“ de lecţii de istorie inedite "

Voie bună şi multă istorie în Cetatea de la Rîşnov. Aşa cum îi şade bine unui loc încărcat de istorie din inima Transilvaniei. Sub zidurile vechi ale cetăţii „s-au luptat“, în acest week-end, nu mai puţin de 150 de soldaţi din diferite perioade istorice, de la cavaleri medievali pînă la soldaţi din cel de-al Doilea Război Mondial, asistaţi de aproximativ 10.000 de vizitatori curioşi. Totul pentru a sărbători cum se cuvine cea de-a doua ediţie a Festivalului Academic de Reconstituire Istorică, intitulat ,,În numele trandafirului“, organizat la iniţiativa Primăriei Rîşnov şi a Asociaţiei Rosenau Turism.

"Printre aşa-numiţii „reenactori“ s-au aflat şi directorul Muzeului Casa Mureşenilor din Braşov, Valer Rus, dar şi primarul oraşului Rîşnov, Adrian Veştea. Acesta a purtat, la fel ca anul trecut, o uniformă de primar identică celei care se purta în 1780. „Anul trecut am purtat o uniformă asemănătoare, dar împrumutată. Pentru anul acesta mi-am confecţionat, la comandă, o uniformă de primar din anii 1780, exact după un model din perioada respectivă“, a spus Veştea."
(Mihaela Gradinaru)

Monumente naturale- Stanca Serbesti


"Primele investigaţii cu privire la Stânca Şerbeşti, respectiv depozitele sarmaţiene ce alcătuiesc zona, au fost făcute încă din anul 1932 de David. Acesta abordează un studiu complex ce se refară la litologia şi biostratigrafia ariei precum şi observaţii din punct de vedere structural şi geomorfologic.
În opinia sa depozitele Sarmaţiene sunt reprezentate de o succesiune completă de la conglomerate, gresii şi nisipuri. David (1932) determină din gresie mai multe specii de bivalve (scoici fosile)şi gasteropode(melci fosili), Mactra vitaliana, Cardium fittoni, Donax dentiger, Hydrobia fraenfeldi şi Modiola sp. Tot din gresii David descoperă şi impresiuni de frunze, determinate de Barbu(1934), Quercus elaena şi Quercus lonquitis, două specii de stejar.

Incă din 1932 David interpreteză structural şi tectonic legând Stânca Şerbeşti de Dealul lui Stan, pânza pericarpatică.Stânca Şerbeşti a constituit de-a lungul timpului un important punct geologic de studiu. Numeroşi cercetători şi profesori de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iaşi au contribuit cu importante descoperiri şi studii cu privire la Stâna Şerbeşti: Macarovici 1964, Ionesi şi Ionesi 1976, Ionesi et al 1996, Ionesi şi Ciobanu 1976, 1978, Grasu et al 2002, Miclăuş şi Grasu 2002.

Având în vedere importanţa descoperirilor geologice, paleontologice, de ordin tectonic, aria Stânca Şerbeşti a fost declarată zonă protejată încă din 1972.
Ultimele studii geologice din zona menţionată (Miclăuş şi Grasu, 2002) demonstrează caracterul unic în România al depozitelor Basarabiene din Stânca Şerbeşti, caracter susţinut de înclinarea mare, aproximativ 700, un aspect neobişnuit pentru depozite tipice de platformă tectonică în care caz depozitele sedimentare sunt aproape orizontale. Înclinarea mare se datoreză mişcărilor tectonice ce demonstreză subducţia plăcii Moldoveneşti sub placa Europeană.

Stânca Şerbeşti se dovedeşte astfel un important punct geologic şi paleontologic la nivel naţional, aspect ce trebuie luat în considerare atât în ce priveşte protecţia zonei cât şi continuarea cercetărilor geologice dar [Stanca Serbest i3] studii asupra florei şi faunei din regiune.Situaţia actuală a Stâncii Şerbeşti, chiar dacă are caracter de arie protejată, se prezintă destul de îngrijorător. Parte din gresii, conglomerate şi nisip, depozite ce alcătuiesc cea mai mare parte din zonă sunt exploate de localnici şi folosite în cea mai mare parte în construcţii locale de dimensiuni mici. Chiar dacă în ultima perioadă, după ce a fost luată în custodie de administraţia locală, exploatarea rocilor din zona a scăzut foarte mult trebuie luate masuri concrete de amenajare şi protecţie.

Intreaga zonă reprezintă un important punct atât din punct de vedere ştiinţific cât şi turistic. Prin protecţia zonei, editarea de pliante, hărţi cu caracter turistic şi geologic, se poate asfel adăuga la zestrea Neamţului încă un punct important în care să se poată desfăşura activităţi cu caracter educativ, ştiinţific şi turistic."
(articol preluat de pe www.primariastefancelmare.ro

Căi de acces: 17 km pornind de la Piatra Neamţ - Turtureşti - Girov:
a) stânga către centrul comunei Ştefan cel Mare - în centrul comunei se face dreapta catre biserica si şcoala de meserii - dreapta catre baza stâncii urmând drumul folosit de utilajele agricole
b) dreapta urmând drumul DN 15 către Roman aprox. 2 km apoi se face stânga pe un drum folosit de utilajele agricole, perpendicular pe zona stâncii