Wednesday, January 13, 2010

Ce caut eu...?

Cuvintele sunt de prisos.
Chilian ne povesteste mai jos ce si cum.
E din suflet.







E luni, e marti..e miercuri.



Te-ai mai gindit ?



Tu ce cauti in viata ta ?

.

20 comments:

  1. Grea intrebare. Desi is absolvent de teologie, nu cred ca ne nastem doar ca sa facem pe plac divinitatii sau diavolului. Cred ca treaba e mult mai ampla. Eu cred ca ne nastem pentru noi. Nu stiu ce astept de la mine, dar trebuie sigur sa fie ceva cu chestia asta. Trebuie sa fac ceva. Nu am aflat inca. Poate nu sa salvez pamantul sau pacea mondiala, dar ceva am pe fisa de post. Cine ne poate spune asta oare? O sa-l intreb pe asta micu', poate el pastreaza inca anumite conexiuni uitate de noi.

    ReplyDelete
  2. Cam asa e nenea.Bine grait. Eu unul..inclin sa cred ca ma caut pe mine. Si poate o sa ma gasesc in viatza asta. Daca nu..nu-i bai, poate in urmatoarea..sau ailalta.

    ReplyDelete
  3. (completare) Asa ca dragilor, va dau un sfat, eu, teolog cu diploma: mai lasati-l pe Dumnezau sa se hodine si nu mai apelati la el pentru toate cacaturile, lasati-l pe dracu' la mama lui ca au si ei destui tampiti de mestecat in smoala, si mai uitati-va nitel in oglinda si incercati sa realizati ca sunteti oameni, ca aveti ceva cenusiu si zemos sub caciula, puneti chestia aia la munca, ajutati-o cu inima si sa vedeti cum multe probleme lasate in pomelnice pe la manastiri din tinutul pasarii Oi-oi se vor rezolva cu ajutorul dvs. Ca la ardeleni e si o vorba mare: "Dumnezau te ajuta, da' nu-ti baga-n straitza..." . Dumnezau sa va-mbucure si sa va-mburde-n rai.

    ReplyDelete
  4. Or sa zica astia ca am luato razna.Un popa si unu cu doaga sarita incep sa isi puna probleme existentiale.. :))))

    ReplyDelete
  5. :)) Daca m-o pus dracu' sa dau la teologie :)) Cel mai mare paradox l-am aflat acolo: diavolul ii creaza slujitori lui Dumnezeu.

    ReplyDelete
  6. Din perspectiva realistului: Caut sa supravietuiesc, sa-mi castig existenta, sa fac lucrarea celor in al caror sistem traiesc. Din perspectiva filosofului: caut sa ma impac cu mine insumi. Pe prima o fac pentru ca nu am de ales. Pe ce-a de-a doua as face-o insa nu prea imi iese (cam da cu virgula) deci inca mai caut...

    ReplyDelete
  7. Incurcate sunt caiile domnului baiete.. :) O sa gasesti pina la urma. Numa` ca tre` sa stinga Domnu nostru steklele din calea noastra. Sa fim siguri ca nu o luam pe partea ailalta. Stii tu, vorba cintecelului: "cine-a pus circiuma-n drum"
    Pace si tie.

    ReplyDelete
  8. "Popa" zise bine! Bravo! Conu Horhhe are el mai multe doage sarite da le vede si el bine! Io nu pot sa spun ca ma caut pe mine. M-am cautat vo 30 de ani si sa mor io daca am gasit ceva de retinut. De cand cu copiii nu vreau decat sa mai trag 15 ani de viata asta nenorocita sa ii pun pe linie dreapta. Am cam renuntat la nevoile/poftele/fitzele mele. Dar pt cei care isi pun intrebarea asta le pot zice ca raspunsul isi are radacina intr-o relatie stransa cu natura. Cat mai pura, cat mai arhaica, cat mai potrivnica si salbatica. Daca ajungi la un anumit nivel de comuniune realizezi - nu numai la nivel mental - ci mai ales instinctual, cine esti si ce cauti in viata ta. Acest tip de relatie m-a ajutat pe mine sa trec peste momente grele, sa inteleg care e rostul meu, sa invat rabdarea, sa indur suferinta, sa accept moartea ca pe ceva firesc. Sa o inteleg!!! Nici un om, nici o carte, nici o invatatura nu te poate face sa intelegi asta. Poate doar tunetul si trasnetul care a lovit stanca de care te sprijini adapostit de ploaie. Poate doar ursul care iti miroase pasii la 5 m in urma ta. Cu siguranta ceata ridicandu-se din vaile muntelui si ochii umezi ai caprioarei care te-a acceptat si te-a lasat sa imparti pajistea cu ea. Ploaia biciuindu-ti fata, acele de gheata infipte in ploeape, manate de vant si cate si mai cate. Asa am invatat ca nu sunt decat o fiinta infima, oricat de mult succes as avea in societate. Oricate firme case si masini as avea, nu sunt decat un nimeni pierdut pintre membri unei specii oarecare. Pe o planeta unde insasi viata este labila, o planeta ce pluteste la intamplare prin univers, impreuna cu galaxia ei. Mai putin decat un fir de praf intr-o furtuna. Unicul meu scop e supravietuirea. Si un pas important in acest sens sunt copiii mei. In rest, impart oamenii doar in buni si in rai. Daca as putea, i-as apara pe cei buni si i-as vana pe cei rai, la propriu. Inerc sa respect legile societatii, pe care as pune-o pe cu totul alte baze, pe alte legi, alte pricipii, alte tehnologii. Daca vreti o abordare mai terestra o fac si pe aia. Dar acu asta cred ca sunt.

    ReplyDelete
  9. inca nu stiu exact ce caut in viatza mea ... cred am venit doar sa imi tulbur linistea.. sa ma framant, sa ma stresez, sa ma bucur, sa ma plang, sa ma indragostesc, sa iubesc, sa ma iubesc, sa ma "inmultesc", sa ma impart, sa imbatranesc si in cele din urma sa mor.. da .. cred ca asta e .. alt scop nu vad .. poate o fi si altul , nu voi stii pana nu ajung acolo ...
    frumoasa postare si comentari pe masura
    ma inclin cu respect

    ReplyDelete
  10. Eu inca te caut pe tine. pe mine m-am gasit demult :)

    ReplyDelete
  11. Prima, e BIG TIME ! Faina tare, man..aahh...

    ReplyDelete
  12. Extrem de interesante imaginile. La fel si mesajul transmis.

    ReplyDelete
  13. Sincer, singurul meu răspuns pe care îl am de ceva vreme (să zicem zile) e că m-am rătăcit...
    Mă voi gândi mai profund după ce îmi voi goli mintea de rătăciri:)

    ReplyDelete
  14. Am ascultat melodia cu pohta-n gat :)) Am tot felul de pofte-n noaptea asta adanca!
    Bune miercurile si sambetele, ziceau zambetele mele!
    Eu nu mai caut niik! Las pe altii, altceva, sa ma caute ..... daca ..... le mai vine! :)
    Excelenta meloada, excelente pozele!

    ReplyDelete
  15. Bravo Horhhe, bravo oameni, bravo gladiatorule! Extraordinar, Mihaela!
    Mi se pare totuşi că căutările noastre de zi cu zi sunt de plastic iar voi v-aţi descoperit sufletul peaicişa, şi aţi rostit adevărul: căutăm viaţa. ”Şi e frumos peaicişa, dar nu prea”...
    Eu citez, drepturi de autor John Hodge:
    Trainspotting:
    ”Choose Life. Choose a career. Choose a family. Choose a fucking big television, a washing machinesc, cars, compact disc players and electrical tin openers. Choose good health, low cholesterol and dental insurance. Choose fixed interest mortage repayments. Choose a starter home. Choose your friends. Choose leisurewear and matching luggage. Choose a three-piece suite on hire puchase in a range of fucking fabrics. Choose DIY and wondering who the fuck are you on Sunday morning. Choose sitting on that couch watching mind-numbing, spirit-crushing game shows, stuffing fucking junk food into your mouth. Choose rotting away at the end of it all, pishing your last in a miserable home, nothing more than an embarrassment to the selfish, fucked up brats you spawned to replace yourself.
    Choose your future.
    Choose life.

    http://youtube.com/watch?v=D9aKgX-H1po
    De ce nevoia nu merge copy/paste? :-))

    ReplyDelete