Wednesday, October 27, 2010

keep the light for you


Lake of Tears


"Exista lucruri de care nu poti scapa. Unul dintre ele este timpul. Iar anotimpurile nu sunt altceva decat 4 dintre multele sale progenituri. Si-au mostenit destul de bine mama. Se furiseaza implacabil in lumea noastra materiala, biologica si psihica… iar noi, bieti trecatori in fata lor, ii iubim deopotriva, chiar daca ei, ca orice copii, au caractere diferite. De pilda toamna ce imputineaza lumina soarelui, pregatind planeta pentru domnia fartelui sau rece si alb…Ce scutura pomii, ce stoarce buretii norilor peste fata de lut a pamantului. . Ne amageste intai cu fructe aburite de roua si culori divine, pentru ca apoi, sa-si intunece cu rautate cerul…
Toamna e copilul care omoara caldura si ne stinge sperantele. Ne lasa pierduti in fata sortii, abandonati pe un trotuar oarecare al vietii, avand drept merinde de drum un mar din rodul sau si o valiza pe care vantul o umple cu frunze uscate.
Ne punem speranta in caldura salului de lana si in lumina ce palpaie prin iarna, pana primavara viitoare. Asteptam soarele pierduti pe vre-un trotuar al vietii…
Si totusi, iubim deopotriva copiii timpului.
(Spartacus)

croSSroad


Tracy Chapman


"Plouase mult, iar mercenarul condusese
toata noaptea. Ajunse insa multumit la
locul de jonctiune. Un camp, o cale ferata,
cerul plumburiu de sub care mijea soarele…
scenariul ideal pentru un “accident”.
Si cand va lua valiza, iar curierul va fi mort,
doar cateva ore de condus inapoi il vor mai
desparti de onorariul sau.

Tocmai cand cauta un loc bun pentru ascunzatoarea
de unde avea sa pregateasca ambuscada, o umbra
prelunga aparu in fata soarelui ce tocmai rasarea.
Sangele rece al mercenarului il parasi. Stiu pe
data ca arma nu-i este de folos. Era un curier
special…care ducea un pachet special…care nu lupta
ca ceilalti, de dinainte. Acesta nu putea fi oprit.
Mercenarul nu se pregati de lupta, ci, primi fara
rezistenta infrangerea.

Glontul, ramas neintrodus in teava armei,
cazu primul in praf. Apoi se prabusi si el,
fara sa dea drumul revolverului. Ultimul gand
ii fugi la bataliile castigate.
Atatea si atatea… dar acest curier chiar nu
putea fi invins…

La trecerea peste calea ferata o tanara
frumoasa astepta calma trenul.
Vantul primavaratic ii juca prin plete.
Cand ii suna telefonul il scoase fara
graba si raspunse:
- Alo!
- Mercenarul?
- S-a rezolvat.
- Bun! Cate vieti imi aduci in valiza?
- 34. Si inca 129 din trenul care tocmai vine."
(Spartacus)

Tuesday, October 26, 2010

Adam Fall

tragicomedie contemporana :)

"Dupa ce fu izgonit, Adam isi gasi singur drumul prin toamna. Simtea pentru prima data vantul, ploaia, oboseala… Haina il apara de toate acestea, insa de furtunile din mintea si sufletul sau nu-l putea apara nimic. Se aseza ostenit pe o margine de drum. Simtea si foamea…trebuia sa manance…ironic, din frunctul pana deunazi oprit. In mod ciudat, acum, dupa ce pacatul fusese comis, se codea sa muste din mar. Se juca cu el printre degete, il arunca in sus, insa nu il ducea la buze. Apoi, aproape in mod necesar i se nascu o itrebare: “De ce cade marul?” Il arunca din ce in ce mai sus, dar fructul cobora de fiecare data.Ciudat lucru…nu isi aduce aminte daca si acolo de unde venea, lucrurile cadeau sa nu. Pentru ca aici toate cadeau: mere, frunze, ploi, sperante,…vise. Se parea ca aici pe Pamant, acesta e rostul lucrurilor: sa cada.

Asa cum cazuse si el…Oare caderea lui sa fi declansat aceasta nebunie? Oare asta era pedeapsa?
In cele din urma renunta sa manince din mar. Il aseza jos, printre frunzele moarte, isi lua valiza cu amintiri si porni la drum. Nu stia saracul Adam ce mare importanta ca avea aceasta cadere pentru urmasii lui. Fara cadere, nu ar exista nici vointa, nici ridicare. Fara infrangere nu ar exista nici asipratii, nici sperante. Fara moarte, n-ar exista nici renastere. Si, de asemenea, nu stia saracul Adam ca peste nici 8000 de ani, cineva avea sa raspunda la intrebarea “De ce cade marul?”
Iar de cand s-a descoperit raspunsul, caderea a devenit obisnuita, banala. Cam de atunci, sunt huliti cei ce cad. Si totusi, fara cadere nu ar exista ridicare."
(Spartacus)


P.S. Cu dedicatie pt incredibilii de la Daulles haules, sau cum sa fotografiezi din joaca.

Brigada culinara


TUDOR GHEORGHE - Supa de zarzavat


pilot down


Nicholas Hooper






Monday, October 25, 2010

Friday, October 22, 2010

b o n n i e




The Job




""... din moarte pre moarte călcând, iar celor
din mormânturi, viaţă dăruindu-le!" Asta da, ofertă electorală!"
(Valeriu Butulescu)


workshop 16.10.2010

Thursday, October 21, 2010

Comme une absence




"Graţia este absenţa a tot ce are legătură cu durerea sau dificultatea, ezitarea sau nepotrivirea." (William Hazlitt)






Black Sun




Wednesday, October 20, 2010

Dinuzaurul, Pshihoza si schizofrenicii

Ca raspuns la raspunsul meu adresat lui Vaida, cu privire la intrebarea de ce-si ling cuaiele intre ei zaurii precum maidanezii ranile,si de ce sar ardelenii speriati peste sina de tranvai, iacata si raspunsu` lu` domn` profesor de la sala Daulles haules, artist fotograf de asemenea, Dinu Lazar.
Citez din epistola b oerului Dinu catre fratele nealui de specie Pircalab Feri:


"Ma mir la tine Pircalab Feri ca nu intelegi.
Lucrurile sunt simple.

Iti spune ceva asta?:

Paranoia: Psihoza caracterizata printr-un delir sistematic, fara diminuarea capacitatilor intelectuale.
Paranoia apare de cele mai multe ori la subiectii predispusi: supraestimarea de sine (orgoliu, megalomanie), rigiditate psihica (neincredere, dogmatism), erori de judecata cauzate de premise subiective, desi rationamentul este logic. Delirul de paranoia se dezvolta in mod coerent, uneori plauzibil, urmand o serie de interpretari si de polarizari afective: idealism pasionat, gelozie, revendicare privind un prejudiciu minor sau imaginar, erotomanie etc. Acest delir sfarseste prin a se constitui intr-un sistem permanent si de neclintit, functionarea gandirii, vointei si actiunii ramanand clara si ordonata.

Da asta?

Criterii de diagnostic al schizofreniei după DSM-IV
Manifestări obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie:

Delir cu caracter bizar
Halucinații incongruente cu dispoziția afectivă, în special perceperea unui dialog de voci străine
Gândire confuză
Simptome catatone
Sărăcie afectivă, lipsă de inițiativă, declin social
Înrăutățirea adaptării în societate
Manifestare continuă a acestor simptome timp de cel puțin 6 luni
Excluderea unei cauze organice evidente

Ca sa fiu mai clar: pierzi, pentru ca te pui cu nebunii, ei au mintea limpede orice ai face si energie cit cuprinde, pentru ca nu au ce face cu ea.

Ca sa fii mai sigur, intreaba-te daca au asa ceva spiritele despre care vorbesti:

- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui
- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecvente sunt halucinatiile auditive
- vorbire incoerenta
- neglijarea igienei personale
- lipsa emotiilor
- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul
- manifestari agresive
- comportament catatonic
- o senzatie persistenta ca este urmarit
- probleme de functionare la scoala sau la serviciu
- izolare sociala
- neindemanare, miscari necoordonate.

Ar fi multe de zis, dar nu avem timp, chiar avem de facut ceva, spre deosebire de altii.

19 octombrie 2010, 22:52"
(Dinus Lazarus)

Deci cu alte cuvinte..pe linga faptul ca suntem "Stupizi si mediocrii, inculti si agresivi, impostori si orgoliosi. Prosti" (P.A.) mai suntem si nebuni, schizofrenici, nespalati si vai de mama noastra.
Boi cu pretentii academice mai mari ca astia eu nu am vazt`.
Si ca sa terminam cu bagatul in seama moca al epuizatilor, le propun domnilor profesori ca o data pe luna, oricind aleg ei, sa propuna o tema fotografica, doi combatanti, profesor vs incult, sau student dalles vs schizofren si sa incepem sa dam cartile pe fatza.Ei cu spatele plin de bani, tehnologie si sustinere, noi doar cu obectivu` de kit si multa pasiune.
Daca domnii prufesori vor fi in stare sa accepte o astfel de potolire a baltoacei, noi, cei din Ardeal, sau Brasov in special, suntem pregatiti.Dupa care, inversam terenurile si propunem noi tema.E destul de ok domnilor ? Sau va simtiti prea sus pentru a apleca urechea la ce zicem noi, sau prea cacati la cur sa dati fata in fata cu shizofrenicii ce va pot face praf la primul click ?
Astept cu nerabdare raspunsul vostru.Si nu ma luati cu fente de gen "si tacerea e un raspuns" ca altfel sunteti mai agarici ca agaricul.
Regula: Fotografiile sa fie mai noi decit data anuntarii temei.Timp de executie 3 zile.
Asteptam si jucatori noi.Oltenia, Moldova ?


o chestie noua si grava apare aici:

"I-am sters din viata virtuala de linga mine si cind vine momentul ii sterg si din aia reala, daca o merita si daca o avea sens, in momentul pe care il aleg io.
Nimic nu e mai dulce ca gustul superb al razbunarii.
Sa vezi ce chestie." (Dinu Lazar)

Amenintari de cacat.Asta daca nu cuva te gindesti sa faci cursuri la daulles haules de dat cu shisu la ficati.


P.S. Si in incheiere va mai arat o serie pebibila:
evident..de ce ar fi interesat DInu sau Agariciu` ca altii fac asta mult mai pe bune, ar fi descoperit ca sunt sunt femei care nu au participat la revolutie dar participa acum la toate cacaturile care nu sunt tocmai relaxante si sunt mai bune de o mie de ori decit voi.
Penibililor !

Scutierul din spatele supraveghetorului.

Un pretin drag si comun noua..si voua ma roaga de ceva vreme sa cetesc o bucatica din partea-i nevazuta de ceilalti.Omu` imi povesteste ca acest mic text a stirnit o oaresce suparare a unora privind punctul lui de vedere fata de divinitate, bunatate, intelepciune.
Sunt curios ce credeti voi despre asta.
Asa ca..o sa il citez aici:


"Scutierul

Cavalerul aparator al portii muri in lupta. Armura-i strapunsa in prea multe locuri nu mai era de folos nimanui. Doar sabia ii fu luata de catre scutier si dusa in cetate. Credinta in Dumnezeu si sabia; doar atat ii ramasesera scutierului. Si doar cu aceste doua bunuri se posta in fiecare seara, la poarta cetatii, aparand-o cu pretul vietii sale fara valoare. Spera sa lupte cu vitejie si ajunga si el un cavaler crestin, asa cum fusese si stapanul sau. Iar faptele bune adunate de-a lungul vietii sa-l conduca atunci cand va veni vremea in fata Domnului, iar acesta, zambindu-i cu bunatate, sa-i arate calea spre Rai.
Se gandea de multe ori ca viata isi batea joc de el. Era un simplu scutier, insa nu avea scut. Avea in schimb sabia unui cavaler fara sa aiba acest drept si facea treaba acestuia, aparand noapte de noapte poarta cetatii. De multe ori fu ranit in luptele sale, insa vointa lui nu cunostea margini. Astfel, plebea, nobilii si insusi regele dormeau linistiti stiind ca poarta cetatii este pazita.
Si asa, rana dupa rana, scutierul aduna speranta in suflet. Spera ca faptele lui puse in slujba cetatii sa fie rasplatite si sa-si primeasca titlul de cavaler. Dar, privea in continuare fiecare ceremonie din dosul scaunelor si nimeni nu il baga de seama. Apoi, dupa o vreme, fiecare cicatrice ii slabea speranta, pana ce renunta sa se mai gandeasca la titlul sau de cavaler. Poarta cetatii o apara insa cu aceeasi daruire. Ultima speranta si-o punea in Dumnezeu.
Dupa multe nopti in care dusmanii se inmultira si atacara cetatea cu tot mai multa putere, scutierul veni la rege, rugandu-l sa-l ajute:
-Sire, eu sunt scutierul cavalerului aparator al portii, mort demult in fata cetatii. De zece ani apar singur poarta in locul lui, astfel ca tu, sire, nobilii si toti cei din cetate sa aveti somnul lin si vise frumoase. Dar vezi sire, dusmanul se intareste, iar eu sunt singur. De mare folos mi-ar fi daca mi-ai ingadui sa port si un scut in lupta.
-Dar tu, scutierule nu ai dreptul sa porti nici macar sabia. Iar acum vrei si un scut?
-Sire…eu apar cetatea si pe locuitorii ei. Nu-ti cer rangul de cavaler, care mi-ar permite sa port si armura stralucitoare. Da-mi doar un scut, Sire! Macar unul de lemn.
Insa regele ii refuza rugamintea. Si atunci, insingurat odata in plus, continua sa lupte fara scut. In zadar crezuse ca regele sa va razgandi. Ca isi va da seama de sacrificiul pe care el il facea de 10 ani. Ca ii va trimite intr-o zi printr-un slujitor macar un scut vechi de lemn. Ca nobilii sau taranii isi vor da seama ca viata si avutul lor de pinde de el…In zadar crezuse…
Apoi, intr-o noapte sabia nu-i fu de ajuns, iar dusmanii il rapusera cu topoare si lanci. Si apoi, pana ca sorele sa ridice lumina deasupra cetatii, aceasta fu pradata.

Tinandu-si sufletul in palme, scutierul isi astepta randul la judecata. Gasise in sfarsit linistea si fericirea care ii lipsisera pe Pamant. Nu mai avea nevoie decat de privirea blanda si buna a lui Dumnezeu. Dar acesta, obosit si plictisit de cat judecase peste zi tocmai se pregatea sa plece. Sfantul Petru fugi dupa el gafaind:
-Doamne!...Doamne!... Mai e unul pe ziua de azi…un scutier. A murit acum si s-a infatisat la judecata. E un om bun…judeca-l Doamne!
-Ei, ma incred in tine. Daca e un om bun, deschide-i tu, sa traiasca vesnic in Rai.
Speriat, Sfantul Petru zise cu glas stins:
-Doamne, am ratacit cheia! Sigur e pe undeva, dar chiar acum, n-o gasesc. Iarta-ma Doamne!
Dumnezeu se incrunta, dar zise imediat, iertandu-l pe Sfant:
-Ei, atunci lasa-l! La urma urmei nu e decat un scutier, si pleca sa se odihneasca.

Si astfel, scutierul ramasese in fata portii Raiului, sa o aprere in fata dracilor, pe care Necuratul ii trimitea in fiecare noapte sa tulbure somnul lui Dumnezeu."

(Supraveghetorul)

Eu..as avea sa raspund autorului cu un citat al unui personagiu pe care il respect si admir mai mult ca pe Dumnezeu.
"Dumnezeu este realmente doar un alt artist."

(Pablo Picasso)
.

Viorel Florescu

Un exemplu ca se poate.
Din pacate NU in cacatu asta de tzara.Aici ar fi trebuit sa pupe in pula vre-o 30 de "artisti consacrati" AAFR si vre-o 10 labari ce tin cu dintii de un monopol cretin.
Multumiri catre Rares Pulbere pt informatia semnalata.



Preiau si eu un articol de pe neturi.

"„Aş vrea să clarific povestea: am făcut parte din două grupuri de reporteri şi fotoreporteri de la Newsday (în New York) care au primit premiul Pulitzer în anii 1992 şi 1997. În 1992 pentru felul în care am abordat deraierea unui metrou în New York, în care au murit 5 persoane, iar în 1997 pentru felul cum am investigat catastrofa avionului TWA 800 în care au murit 230 de persoane după ce avionul s-a prăbuşit în Long Island. Individual, am fost finalist pentru premiul Pulitzer în anul 1994. Din 1982 şi pînă în prezent am primit în jur de 45-50 de premii, printre care în anul 1984 am fost numit cel mai bun fotoreporter din Statele Unite, premiul Societăţii Ziariştilor Profesionişti“ (Viorel Florescu)

Reporter: Ce e o fotografie?
Viorel Florescu: Nici o idee… probabil ceva între o sobrietate morală şi o exuberanţă iraţională. În acelaşi timp sînt într-o confuzie totală pentru că aud discuţii despre lumină, culoare, compoziţie, structură, analog, digital, hîrtie şi, cîteodată, despre rame. Am o colecţie în care încerc să includ totul, cu tot cu rame.

Rep.: Cum arată un suflet de fotograf?
V.F.: Probabil gol, vid. Atîta timp cît nu eşti total depăşit de ce se întîmplă în jurul tău, nu ai nici o şansă să poţi vedea, să poţi încetini mişcarea din faţa ta, să înţelegi şi să prinzi momentul decisiv.

Rep.: Cînd e cel mai bine să fotografiezi om?
V.F.: Atîta timp cît e în viaţă, poate mişca, poate face prostii, poate face ceva inteligent sau ceva amuzant.

Tot interviul il gasiti aici.

P.S. Felicitari domnule Florescu.Si pentru cum ginditi cit si pentru rezultatele muncii depuse

Tuesday, October 19, 2010

Ardelenii, Deputatu` si casa de cultura

Nu ma agitam daca nu citeam urmatorul pasaj bolduit:

"ce ma dixtrez cu ardelenii...! totzi au un fix cu capitala ...se simte ,se vede ,se aude ...ii vad cum sar peste sinele de tramvai de frica sa nu se curenteze si.... au o durere mare ....! vor sa te educe ..sa te puna la punct ..sa zika ..sa alea alea ...sunt nevorbitzi ..! ..sunt iscoditori ..si vor sa demonstreze mereu cite ceva ..!
ps daca e posibil sunt dispus sa predau si acolo la ...... casa de cultura ....!
...daca e posibil am zis ..! Va suna cunoscut..? e bine atunci .."

(francisc vaida)

Sunt mindru de ceea ce sunt, ceea ce am, ce imi doresc si ce fac ..omule de stiinta!
Decit un bengos adormit pe fotolii parlamentare si devenit peste noapte fotograf profesionist si patron de "casa de cultura"..mai bine un coate goale ce refuza sa suga sau sa stea capra medaliatilor. Nu ?!
E normal ca lumea sa va futa-n gura pe voi astia de la capitala, "profesori" cu nume si renume, cu valize pline de medalii si diplome cu care..spre sfirsitul declinului vostru artistic (cuvint mult prea mare pt operele unora din voi) o sa va trebuiasca doar ca sa va stergeti la cur si la gura, atita timp cit va dati mari si tari, mesterii futografiei, voi cei care nu va mai saturati de tepe si de cascavalul cistigat usor din naivitatea unora mai boi ca voi..pe care aveti PRETENTIA ca ii invatati fotografie.De altfel putem gasi repede pe net gradul de culturalizare si mai ales rezultatele cretinilor din casa voastra de cultura.

"...pai cine-i profesor aicea ..? suntem profesori sau ce suntem...?
pai hai sa vedem cine de cine zice ...!?
io nu sunt profesor ,sunt mester adica am carnet de mester ...prin urmare alaturi de celelalte calificari si competente pe care le am pot forma competente si aptitudini in fotografie ...!"
(francisc vaida)


Competente si aptitudini in fotografie... :)))
Cind o sa fiti in stare sa faceti o fotografie buna din punct de vedere tehnic, artistic, compozitional si conceptual, atunci abia, puteti pronunta cuvintul FOTOGRAFIE.Nici nu se pune problema pe mai departe de aptitudini..de competente..
Si acuma...fie vorba intre noi.Orice cretini cu o sapuniera in mina poate face "fotografie profesionala" atita timp cit altcineva ii aranjeaza cadrul, luminile, machiajul, efectele, vedetele si alte cele.Multe din pozele bune facute in viata asta de voi sunt meritul altora.NU al vostru.Voi ati avut doar sansa sa aveti o anumita virsta in acea perioada, sa cunoasteti niste oameni sa fie o revolutie.Voi ati fost doar clikcari aserviti unui regim sau altu.
Multi din noi, astia mai tineri, incompetenti si golani..daca aveam la revolutie 25,30 de ani si cite un aparat de git...voi nu ati mai fi dansat ca balerinele in lumina reflectoarelor.
Nene Dinu..pune-mi cuane si mie o relatie colo pe un platoas.sa ma fuck fotograf de platou..sa nu ma mai agit ca bou` de unu singur cu recuzite, scenografie, modele, bani...ce pula mea..nu ?! Sa fuck si io un click si gata, cind ma cheama regizoru`.Hai ca dau o spaga.Parol.

"..nu ma ridic la nivelul asteptarilor dar sunt sincer ...eu asa simt ...iertati-ma dar eu va respect ...am incredere in experienta dumneavoastra k asa si iar asa ...pupaturi si tzucaturi la dorsala ...dar ...de ce aveti domne' principii...? ..k eu ...noi suntem viitorul..! noi avem ...,vorba lu' Boier OzO ...noi avem 4 OO..!"
(francisc vaida)


Voi sunteti rarele specii pe cale de disparitie a fotografiei rominesti.Da-v-aş la toate ouale

"..nu vreau sa intru in polemici inutile ...k ma aud colegii mei oamenii de stiintza ..! sau si mai rau ...ma aud fosti coledzi ..apostoli neamului in formare profesionala ...cursul scurt de fotografie ...!"
(francisc vaida)


Da..e bine domn` profesor.Am inteles toti mesajul.Chiar daca incoerent..noi suntem mai tineri si kulmea..nu avem mintea atit de odihnita.

"..pe Paul AGARICI l-am vazut ultima oara pe 23 decembrie 1989 pe cabina unui camion Roman plin de muncitori mergind spre Universitate cu aparatul in mina .si drapelul gaurit fluturind in spatele lui ..! mi-a strigat ...hai Feri cu noi ..si mi-a facut semn cu aparatul ridicat ...! ...
voi unde erati...?
...cine horeste pe barierele de comportament nu poate invatza pe nimeni nimic...!"
(francisc vaida)


Cit de bou trebuie sa fii, sa intrebi o generatie de 25,30 de ani unde era la revolutie ?!!

P.S. Horhesc..ca-mi place.
DVS..aveti a ne povestesti ceva de flota ?

two for the money





workshop 16.10.2010

Monday, October 18, 2010

the burriers

"E gropar, dar unul competent.
Nici măcar sufletul nu-i rămâne
mortului pe-afară."
(George Geafir)


workshop 16.10.2010



pitcher & batter

"Numai aproapele îţi poate
da lovitura de graţie."

(Costel Zăgan)


workshop 16.10.2010



gangsters` paradise

Workshop 16.10.2010


Snoop Dogg - My Medicine


Vreme: fututa in dinti si de cacat.Averse de ploaie,ar spune mai frumos meteorologii.
Cu pretentia si-au dat mai multi pe feisbuci, mai ales aripa vilceana, dar cu initiativa s-au inteles doar trei.
Paul Cotor
Zoltan Radics
Ionut Todoran
Noroc cu bunul pretin si tovaras Adi Negura (zis si Betivanu Ratat dupa apucaturi) de ne facu rost din doua vorbe, trei miscari si ceva atentii de o hala destul de maricica si bine luminata (pentru canonisti evident)
Isi mai incorda omu` dopu` de la stekla putin si iacata ne treziram in curte si cu fordu` meseriashu`.Buna masina, pacat ca nu era a noastra.Cind au vazt` fumeile machineta sa le treaca toate orgasmele nu alta.Amu`...inteleg si io de ce la unele li se mai zice aspiratoare.
Au fost multe idei din care am realizat foarte putine.Nu ma intrebati de ce.
Eu personal nu am fost atit de inspirat... ca Zoli de exmplu.
Modelele au inceput in forta dar sau flescait dupa numai citeva ore de dansul lebedelor printre cei trei fotografi.Sa amintim si numele lor:
Alex Gubariu
Diana Fiscaleanu
Mihaela Gradinaru
Codruta Teslarasu
Am fi vrut sa facem mult mai mult outdoor dar din pacate ploaia ne-a cam dat prin gura.Una peste alta, cu baute, cu bune si rele totul fu interesant, fromos, si cred ca o sa se mai repete.




Friday, October 15, 2010

Agarici de-a binelea


Citiva internauti imi semnaleaza un mic scandal si citeva replici mai dure pe situ` lu` nea` Dinu.
Am incercat sa ma tiu impartial, dar parese ca ridicatul in slavi si pupatul in pula ma dezgusta in continuare.
Agarici..Paul Agarici.
Linkul spune totul si totusi cu un tupeu cretacian individu` ne comunica:

"Paul Agarici, lui Dinu Lazar;
Ce sa fac eu cu intrebarea ta, acum, dupa douazeci de ani? Ne-au cotropit. Sunt peste tot. Stupizi si mediocrii, inculti si agresivi, impostori si orgoliosi. Prosti. Nebunia adevarata e ca astia se inmultesc si chiar au copii... In Sparta handicapatii erau ucisi pentru sanatatea celor care ramaneau vii. La noi au polimerizat. Insa, nu au invins si nici nu vor invinge. Cultura si bunul simt sunt pentru ei ca atunci cand i se arata unui varcolac, Crucea. Se privesc zilnic in oglinda si devin... virtuali. Inversati!
Fiecare oglinda are si o parte de intuneric!
Daca mi-ai fi spus toate acestea, ti-as fi cerut sa-mi pui o pila la „Spitalul 9”. Ca sa pot trai linistit printre oameni intelepti si adevarati. As fi avut norocul sa stau intr-un salon mare cu lumina si aer, curat. As fi avut, in sfarsit, parteneri de conversatii pentru toate subiectele care imbraca in bucurie, onestitate si multumire sufleteasca viata oricarui om. Pe tavanul salonului as fi scris vorbele lui Petre Tutea: „Un tampit mai mare ca mine nu exista. Sa faci 13 de temnita pentru un popor de idioti! De asta numai eu am fost in stare”...
Sunt barbat; stiu sa lupt, Cu cine, cu astia? Care? Cine? Unde? Cum? Cand? Sa le sparg rautatea. Incultii dracului!
Sa le sparg urechile!
Draga Dinule, fa-mi te rog rost de un ecoooooou... " (P.A.)

Si totusi..ommul ori nu vede, ori nu vrea sa vada.Cuaneeeeee suntem in alt secooooool
Tot el tine sa ne aminteasca, ca multi alti uitati in alte vremuri:


"Sunt “profesor de tehnică şi artă fotografică” la Şcoala de Artă – Bucureşti, atestat de Centrul Special de Perfecţionare a Cadrelor, Certificat de absolvire nr. 0006207/25 aug. 1981, nr. matricol 16 C.C.E.S. Intre 1990 şi 2004 aproape 90% din fotoreporterii Presei Naţionale erau foştii mei elevi. Am trăit cea mai mare bucurie profesională: absolvenţii erau colegi cu mine, profesorul lor! Am peste 1.500 de absolvenţi, nume importantante care fac onoare fotografiei româneşti contemporane pe care chiar o reprezintă cu onestitate şi modestie profesională.
Odată cu dispariţia din presă a genului fotoreportaj, m-am retras şi, de pe margine, am devenit un ziarist înţelept, membru al „International Organization Of Journalists”, legitimaţie nr. 2.702/1999. Am o valiză de lemn, cum se pleca la armată, plină de diplome şi medalii. Toate astea le păstrez mai mult din orgoliu, pentru că...fiecare om are dreptul să şi greşească…
Selecţia de fotografii pe care am făcut-o reprezintă experienţa de viaţă, cultura, atitudinea mea despre adevăr şi despre lume!
Indiferent de subiectul lor, sunt bucuros să le consider alter ego, şansa mea să trăiesc în mod corect lumea pe care o iubesc, o respect şi mă las copleşit de ea. Sunt fericit că trăiesc şi vorbesc româneşte şi că „scriu” cu ajutorul fotografiei!"

Fix pix.
Deranjate totusi sunt urmatoarele afirmatii:


"* Nu fac fotografii porno şi nici imagini în poziţii degradante sau indecente.
* Nu fac fotografii care încalcă drepturile omului
* Nu fac fotografii tip “paparazzi”
* Asigur discreţie totală şi nu voi participa la nicio discuţie colaterală cu terţi în conformitate cu normele etice ale meseriei de fotograf.
* Fotografiile portret pe care le voi realiza, vor aparţine exclusiv şi total celor care le comandă. Aceste portrete nu vor fi păstrate în fototeca mea personală şi vor fi şterse imediat după ce au fost plătite. Ele sunt unice şi netransmisibile."

:)))) Dute ma-n pula mea de cretin.Barem taci dreaqu ca te faci de tot kakatu.



Si totusi..munca lui se vide foarte bine, mai ales ca scoate si albume raritati.Oare noi astia incultii si agresivii, stupizii si mediocrii de ce nu avem sustinere pt astfel de "creatii rare" ?
Pentru ca multi dintre noi suntem prea orgoliosi si refuzam sa ne pupam in pula unii pe altii pentru a ne asigura un fals succes.
Nene Aga.. iti doresti sa lupti, te plingi ca nu ai cu cine? Nimik mai gresit.Eu zic ca ai, dar din pacate te asigur si de pierderea razboiului.Lupta cu cei mai tineri, asa incepatori, retardati si inculti..cum ii descrii, lupta cu cei care..estetic, creativ, tehnic si compozitional te pot face praf la prima incercare


P.S. Nu oare tot tu esti ala de-l pupi in pula pe presedintele tau iubit si ne faci demostratii de editare video ? :))))

workshop amatoricesc :))

simbata 16-10.stop
brasov, 200 ron.stop
pozareala, adobeala si machiala.stop

Wednesday, October 13, 2010