Wednesday, March 3, 2010

Cetatea Rasnov



* În partea superioară a Ţării Bârsei, la circa 15 km depărtare sud-vestică de oraşul Braşov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Braşovului de capitala de odinioară a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel, se află oraşul Râşnov, menţionat deseori în documentele medievale ca orăşel-târg.
* Fiind o cetate ţărănească, ridicată în evul mediu de locuitorii Râşnovului cu scopul de a se adăposti şi apăra în vremurile invaziilor vrăjmaşe, trecutul ei este strâns legat de întreaga dezvoltare istorică a populaţiei respective.
* Cercetările arheologice vorbesc despre o intensă viaţă daco-romană pe aceste plaiuri ale Ţării Bârsei. Săpăturile arheologice arată că în epoca dacică locuiau dacii cumidavensi, avănd centrul principal aşezarea Cumidava, aşezată pe teritoriul agricol al oraşului Râşnov la circa 500m est de râul Bârsa. Castrul roman descoperit aici[3] a fost construit la începutul stăpânirii romane si a dăinuit până după anul 250 d.C. cu scopul de a supraveghea şi apăra căile de pătrundere peste munţi în Ţara Bârsei, atestată de o inscripţie de pe vremea împăratului Alexandru Sever (222-235 d.C.) găsită chiar în ruinele acestui castru.

* Prin poziţia sa geografică, castrul roman de la Cumidava putea supraveghea mai multe căi de acces în Transilvania, atât Trecătoarea Bran cât şi cea de pe Valea Râşnoavei dintre Râşnov şi Predeal-Buşteni.
* În perioada feudalismului timpuriu (sec. X-XIV) pe cuprinsul Transilvaniei apar la începutul sec. al X-lea voievodatele conduse de Menumorut, Glad şi Gelu, în afară de acestea existând şi alte voievodate, puternice autonomii româneşti, printre care şi Ţara Bârsei, menţionată în anul 1211 în privilegiul acordat cavalerilor teutoni, care colonizează Ţara Bârsei, de regele Andrei al II-lea al Ungariei. La începutul sec. al XVI-lea, obştea românească de la Râşnov este pomenită într-un recensământ oficial ca fiind condusă de un cneaz.
* În timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei (1211-1225) au fost aduşi în această regiune primii colonişti saşi, dintre care o parte au fost aşezaţi la Râşnov alături de populaţia românească băştinaşă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aşezări.
* Datorită relaţiilor permanente cu Ţara Românească, oraşul Râşnov ajunge un important centru economic şi cultural, în anul 1384 fiind ridicată biserica de piatră a obştei românilor râşnoveni, unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din Ţara Bârsei.
* Documentar, denumirea Râşnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roşnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roşinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râşnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir, atât în limba latină, cât şi în limbile slavă şi germană în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emblemă a oraşului.
* În perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI), oraşul Braşov ajunge cel mai important centru economic din Transilvania, iar alături de el Râşnovul devine al doilea târg din Ţara Bârsei, fiind menţionat în documentele medievale ca „târg” având juzii şi juraţii săi.
* Pe lângă viaţa agricolă, se dezvoltă meseriile care se organizează în bresle pe ramuri de producţie. La Râşnov breasla strungarilor în lemn şi a ţesătorilor au desfăşurat o bogată activitate, produsele lor, alături de produsele breslelor braşovene, au avut un bogat debuşeu pe pieţele târgurilor din Ţara Românească. În majoritatea privilegiilor comerciale acordate de domnii Ţării Româneşti braşovenilor la tratative iau parte şi delegaţii Râşnovului.
* Importanţa economică a Râşnovului va creşte şi mai mult după anul 1427, când regele Sigismund de Luxemburg vizitând oraşul şi cetatea, i-a acordat dreptul de a ţine târg.
* Românii râşnoveni posedau în Ţara Românească diferite proprietăţi printre care „stăpânirea asupra muntelui Baiul”, pe care îl obţinuseră prin banul Udrişte şi Toma postelnicul, fapt confirmat şi de Mihai Viteazul care numeşte Râşnovul „oraşul domniei mele”.
* Dezvoltarea oraşului Râşnov a avut mult de suferit din cauza poziţiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecătoarea Branului era şi o importantă cale de invazie pentru oştirile duşmane, acestea pătrunzând in Ţara Bârsei, intâlneau ca primă aşezare mai importantă oraşul Râşnov pe care deseori îl pustiau.
* Marea invazie a tătarilor din 1241, când Ţara Bârsei a fost pustiită, precum şi invaziile care au urmat, au determinat pe locuitorii Râşnovului să se gândească la construirea unui sistem de apărare cât mai puternic.
* Aşa se explică necesitatea construirii cetăţii ţărăneşti a Râşnovului în care populaţia a fost silită de nenumărate ori să se refugieze, istoria cetăţii fiind în mare măsură istoria însăşi a oraşului.
* Cetatea Râşnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această aşezare ajutaţi de cei din comunele învecinate, Cristian şi Vulcan într-o perioadă când principala ocupaţie a acestora era agricultura, din care s-a şi numit „cetate ţărănească”.
* Prima menţiune documentară despre cetatea ţărănească a Râşnovului datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei, a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Braşov şi de cetatea Râşnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viaţa locuitorilor refugiaţi între zidurile lor.
* Începuturile zidirii cetăţii au fost stabilite la sfârşitul sec. al XIII-lea de către ţăranii râşnoveni, nu are un stil arhitectonic pretenţios apropiat de construcţia caselor obişnuite, adaptat cerinţelor de fortificare. Ca material au fost întrebuinţate piatra şi cărămida. Înălţimea zidurilor este de aproximativ 5m, iar lăţimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca şi turnurile erau acoperite cu ţiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Informaţii suplimentare Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmei dealului pe care îl înconjoară, fapt care imprimă zidurilor cetăţii profilul unei masive centuri zimţate. Complexul cetăţii ţărăneşti a Râşnovului cuprinde două curţi: una exterioară, în faţa zidului estic al cetăţii, mărginită de un zid fortificat şi dotat cu un turn pătrat denumit „turnul vechi”; una interioară, înconjurată de zidurile şi turnurile cetăţii. Curtea exterioară, situată în partea estecă a cetăţii, servea pentru adăpostirea vitelor, constituind în acelaşi timp şi un avanpost întărit pentru apărarea cetăţii.
(wikipwdia)

11 comments:

  1. frumos. a 2-a imi place mai mult :)
    desi intotdeauna m-a enervat ideea de a scrie numele orasului pe munte. de parca am fi niste dobitoci care nu prea stim unde ne aflam... Americacanii-s de vina! :)))

    ReplyDelete
  2. Felicitări pentru expunerea unei lecţii de istorie, din păcate de multe ori ne ignorăm sau negăm rădăcinile, probabil asta este o cauză a situaţiei pe care o trăim în prezent şi o mare parte din viitorul nostru.
    Am avut şansa prin 2002 să iau vreo 2 cadre aeriene cu cetatea Râşnov, ajutat un echipaj de piloţi, buni prieteni.

    ReplyDelete
  3. a doua e un crop din prima, de asta si calitatea mai scazuta

    ReplyDelete
  4. N-am mai fost la munte de peste 10 ani, iar Rasnovul nu l-am vazut niciodata in realitate, spre rusinea mea.Multumesc pentru lectia de istorie si pentru imagini. Foarte faine.

    ReplyDelete
  5. Faina cetate. Pacat de ea. Poate se schimba ceva la alegerile urmatoare. Sa scrii RASNOV cu litere cat blocul sub cetate si sa defrisezi padurea care o inconjura... seamana a manelism comercial. Au reusit sa distruga aceea magie, acel misticism care inconjura cetatea.

    ReplyDelete
  6. Trăiam cu impresia că ”cetatea rîşnovului” e o metaforă a unui scandal.
    Ai dezvăluit aceste fotografii cu text în care se vede că cetatea rîşnovului e mai mult. Merită vizitată şi fotografiată.
    Radu, să ştii că şi în Braşov municipalitatea a trîntit pe dealul din centru un afiş luminos pe care scrie BRASOV. Asta ca să ştie dobitoacele plătitoare de taxe unde se duc banii. Dobitoacele care ştiu să citească, desigur.

    ReplyDelete
  7. Stiu B.R. dar la Rasnov totusi, chiar sub cetate?

    ReplyDelete
  8. Trist şi grotesc, aşa-i? Un ochi de ”artist” dintr-un cap lipsit de minte, care a văzut probabil cetatea Rîşnovului întocmai ca pe un magnet-suvenir de pus pe frigider: dacă aşa ar face toţi edilii oraşelor cu potenţial turistic din lume, ar trebui ca pe turnul Eiffel să fie agăţată o pancardă pe care să scrie ”Paris”, pe statuia libertăţii să fie lipit un acţibild pe care să scrie ”New York”, iar pe mintea primarului din Rîşnov să fie lipită o etichetă pe care să scrie ”imbecil”...
    În fine, trebuie înţeles că mesajul cu pricina nu e o greşeală iremediabilă, în 24 de ore poate fi dat jos. Sunt alte lucruri , mult mai grave(iremediabile) care se petrec acolo la ei, aici la noi, poate şi acolo la voi....

    ReplyDelete
  9. Frumoase fotografii si frumoasa lectie de istorie chiar (si mai ales) pt rasnoveni :D
    Sunt mandra de Cetatea "noastra" dar mi-e sila de primar.. si sigur va fi reales :(
    Nu demult Cetatea a fost restaurata de un italian care a venit cu fiica si ginerele aici. A fost fascinat de ea, a adus obiecte vechi din Italia, i-a refacut corpuri intregi, a dat de lucru multor rasnoveni (a sapat giner-su cu sotul meu si cumnatu in fantana sa ajunga la capat si sa vada unde duce dar n-au reusit :p), a tradus in trei limbi informatii despre cetate si le-a afisat peste tot, a facut multa publicitate, ce mai, a reusit sa atraga sute de turisti pe zi! Rasnovul a castigat mult de cand italianul a "pus mana" pe Cetate. Din pacate acum 2 ani (parca) a facut infart (deh, traiul in Ro si supararile cu noua conducere a orasului) si Jane, fiica lui a luptat cu "autoritatile" locale sa pastreze Cetatea si sa continue sa o refaca. Se judecau de cand traia italianul si nu stiu daca au terminat si cum a mai ramas, cert e ca acel scris RASNOV spune tot. Cetatea a intrat in grija "orasului" si va intra iar in paragina, asa cum era pe vremuri cand, copii fiind, chiuleam de la scoala sa ne jucam "de-a ascunselea" pe dupa zidurile ei. Pacat, mare pacat.

    ReplyDelete
  10. Italianul are meritul de a fi reinviat cetatea. Din pacate, a inceput la un moment dat sa se lacomeasca si nu a respectat un protocol simplu, iar lucrarile de "restaurare" au fost facute fara specialisti, lucru care a dus la prabusirea unui fragment, vara trecuta, din fericire dupa ora de inchidere. Oricum, nu merita soarta asta si nici faptul ca i-a fost luata cetatea. Pana la urma, de ce nu a facut Primaria din Rasnov ceva cu ea inainte s-o preia italianul? Oricum, dupa ce a preluat-o nu a facut nimic cu ea. Incasarile au scazut la mai putin de un sfert.

    ReplyDelete
  11. decât să scrie RÂŞNOV acolo ,mai bine ar scrie DRERA!!!! MĂCAR EL A FĂCUT CEVA PTR CETATE. A fă cut infarct din cauza asta într-o zi când trebuia săfie la o emisiune a lui Tatulici despre cetate! NU ÎL MUSTRĂ CONŞTIINŢA PE DOMNUL PRIMAR?!(DACĂ ARE!)

    ReplyDelete