as putea spune orice, doar ca e ceva vesel in fotografiile tale, nu. Oricum le-ai privi, au o tristete si-o melancolie, pe care nu le ascunde nici subiectul, nici punerea in scena, nici prelucrarea. Felicitari.
Eu aşa ”văd” lucrurile astea două: 1. Am ajuns acolo unde am fost trimisă şi făgăduinţa era deşartă: nimimc şi nimeni nu mă aştepta. 2. Pe insula unde nimic şi nimeni nu mă aştepta am semnalizat cu năframa înegrită de gînduri: ”Mă vezi, Doamne? Trimite-mi un semn, aşa cum fu vorba între noi.
excelente culori ... a doua e mai veselă, zic eu ... felicitări
ReplyDeletepai asta e ideea :)
ReplyDeletetristetea se poate transforma in bucurie la vederea persoanei dragi.
multam de vizita
as putea spune orice, doar ca e ceva vesel in fotografiile tale, nu.
ReplyDeleteOricum le-ai privi, au o tristete si-o melancolie, pe care nu le ascunde nici subiectul, nici punerea in scena, nici prelucrarea.
Felicitari.
asa sîntem noi, mai trişti ;) :))))
ReplyDeletede la Jack ni se trage. :D :))
ReplyDeletemultam de vizita
Gentleman Jack, Single Barrel sau Black ? Si nu voi sunteti tristi, bre, fotografiile voastre :))))
ReplyDeleteEeeeh..era Mihaela plictisita :P :))
ReplyDeleteEu aşa ”văd” lucrurile astea două:
ReplyDelete1. Am ajuns acolo unde am fost trimisă şi făgăduinţa era deşartă: nimimc şi nimeni nu mă aştepta.
2. Pe insula unde nimic şi nimeni nu mă aştepta am semnalizat cu năframa înegrită de gînduri: ”Mă vezi, Doamne? Trimite-mi un semn, aşa cum fu vorba între noi.
frumoase vorbe Betivane.
ReplyDeletesalutari